Revista Nunta
Real Weddings

O nunta speciala croita de oameni speciali

image Postat la: 28.01.2019 - 01:02
image Revista Nunta
O nunta speciala croita de oameni speciali

text de Veronica Turtureanu

fotografii de Alex Iordache

Ştiţi momentul acela când ai ocazia să întâlneşti oameni înzestraţi cu sclipire divină? Ei bine, eu l-am trăit şi am întâlnit oameni speciali. Cum? Să vă povestesc...

Acum doi ani ne-am decis, eu şi minunatul meu soţ, ca data nunţii noastre să fie 27 iunie 2015, conform unei întreg numerologii calculate în detaliu. Şi dacă tot Universul ne-a ajutat să ne alegem o dată în care se aliniau planetele, am decis să începem procesul organizării... Buuun, toate simple până acum, dar... nu prea. Am început să căutăm locaţie, designeri florişti, fotografi, cameramani, toate cele pentru un eveniment special.

Locaţia a fost primul impas întâlnit, pentru că, în imaginaţia mea, nunta noastră trebuia să fie într-o grădină verde, cu flori multe, sub lumina stelelor. Fiind din Braşov, asemenea locuri de petrecere nu prea sunt de găsit, mai ales din cauza vremii instabile. După lungi căutări şi vizitări de mai multe locaţii care se apropiau cât de cât de ceea ce voiam, ne-am oprit la una dintre ele (şi acum îmi amintesc în detaliu momentul).

Eram în faţa hotelului Sport din Poiana Braşov (o oază de linişte şi verdeaţă), avea şi o grădină frumoasă de brazi, sala şi terasa ofereau o privelişte deosebită spre Poiana Braşov. Ne-am oprit un moment, neam uitat unul în ochii celuilalt şi ne-a venit răspunsul în acelaşi timp: „Da, aici o să ne scriem povestea!“.

Am fost alături fiecare moment, am avut un mire, şi un actual soţ, minunat, care a trăit fiecare emoţie la fel de intens ca mine, a avut răbdare atunci când poate mă lua valul, ce să mai, un mire absolut exemplar!

1

După ce am decis care va fi locaţia, următorul pas erau florile. Deja urmăream de ceva timp paginile oficiale ale unor designeri florişti. Am luat lista şi am început să sun. În capul listei era Carmen Ioniţă, pe ea o urmăream pe Facebook deja de un an şi tot ce făcea era pur şi simplu fantastic. Şi nu exagerez! Fiecare nuntă pe care o publica pe blog era parcă decupată din poveşti. Până la cel mai mic detaliu. Am sunat-o, mi-a răspuns imediat şi, din primele cinci minute, am ştiut că ea este omul cel mai potrivit. Mă întrebase detalii la care nicicum nu mă gândisem, era sigură pe ceea ce ştie şi ce face. După aproximativ o jumătate de oră de conversat la telefon, Carmen a zis că vine la Braşov, să ne întâlnim, să vedem locaţia şi să începem organizarea. Peste trei zile, ne-am văzut, ne-am plăcut şi legaţi am fost! Cu alte cuvinte, am semnat colaborarea cu Carmen Ioniţă Events.

A înţeles din primele minute că dorim un eveniment cu totul special, cu un concept unic, care avea menirea să transforme ziua de 27 iunie într-una de neuitat, atât pentru noi, cât şi pentru cei dragi.

După ce am plecat de la întâlnire, parcă mi s-a mai luat o piatră de pe suflet, ştiind că am găsit pe cineva cu adevărat profesionist care să se ocupe de organizarea nunţii noastre cap-coadă. Un wedding planner cu o întreagă echipă care se ocupă de tot. Bun! Avem dată, locaţie, echipă, idei, tot pachetul. Am vrut o nuntă colorată, cu detalii shabby, veselă, plină de viaţă şi caldă. Zis şi făcut!

Să înceapă distracţia!... La figurat vorbind, pentru că timp de un an, de când am început organizarea, am avut momente care mai de care mai neaşteptate, pline de emoţii, agitaţie, lacrimi, zâmbete, all in!

După Laci, soţul meu, Carmen a fost persoana care m-a susţinut în tot, care m-a ajutat cu fiecare dilemă care îmi apărea în minte, cu fiecare zi în minus până la minunatul eveniment. A ştiut cum să elimine stresul, care îşi făcea inevitabil apariţia din când în când. Ne-am lăsat pe mâna ei şi a echipei sale, pentru că am ştiut că ei ne vor transforma nunta într-o poveste de neuitat.

Pentru că în organizarea nunţii am vrut doar oameni implicaţi emoţional şi sufleteşte, pe acelaşi principiu am mers şi în căutarea făuritorilor de amintiri. Aşa l-am cunoscut pe Alex Iordache, un tânăr plin de ambiţie şi pasiune pentru fotografie, compatriot de peste Prut. Aruncând o privire asupra portofoliului, am simţit viaţă şi emoţie în acele fotografii. După îndelungi aşteptări, am reuşit să port o discuţie cu acesta şi ne-a zis un DA! Fericire mare că mai rezolvasem un pas! Pe partea de video l-am avut pe Tudor Dumbravă, un alt tânăr talentat şi creativ care a fost impresionat de povestea noastră şi a fost de acord să contribuie la scrierea amintirilor.

Eh, dacă tot am vorbit de flori, de brazi şi de poze, şi de oameni care între timp ne-au devenit prieteni, să vă povestesc despre protagonişti.

6

Fiind o mireasă mai agitată, cu un an înainte am început şi crearea rochiei de mireasă. Am zis „să am timp, dom’le“! Nu m-am gândit înainte niciodată cum va arăta rochia mea de mireasă, dar ştiam cu cine o voi face. Pe Luminiţa de la Divine Atelier o cunoscusem în urma unor colaborări şi ştiam povestioara fiecărei rochii cusute cu drag şi multă iscusinţă în atelierul său. Şi acum mi-amintesc când m-am dus la prima probă şi îi povesteam Luminiţei că am visat o dantelă din care mi-ar plăcea să am rochia, şi am fost atât de surprinsă când s-a întors din atelier cu dantela pe care eu o visasem cu o noapte înainte! Am simţit de atunci puterea divină cu adevărat. De-a lungul unui an aproape, am pus fiecare idee cap la cap şi, împreună cu superechipa Divine Atelier, am avut cea mai frumoasă rochie, care mi-a depăşit şi cea mai frumoasă imaginaţie. Mi-am dorit o rochie diafană, cu multă mătase fină şi dantela cusută manual. They made my dream come true!

Pantofii, hmmm... un alt detaliu, o altă povestioară. După îndelungi căutări, şi prin magazine, şi pe Internet, nu am găsit nimic care să îmi placă. Într-un final, m-am decis la un model inspirat de pe Pinterest, urmând să caut un atelier care să-i poată face. Atelierul de Încălţăminte din Bucureşti a acceptat provocarea.

7

Recunosc, eu sunt sceptică la comenzile făcute online, în urma multor încercări care s-au dovedit a fi dezastruoase; am avut mari emoţii, până în clipa în care am deschis coletul şi am văzut săndăluţele care arătau perfect, exact cum mi-am dorit!

Dar pentru că suntem un întreg, un Yin şi Yang care se completează în tot, mirele meu a avut parte de aceeaşi atenţie şi de aceeaşi importanţă în procesul organizării nunţii. Laci a ales să poarte un costum semnat Tata şi Fiul, bleumarin, asortat cu o cravată ascot mov floral, semnată de Marius Ioniţă Papioane. El nu a vrut papion de la bun început, pentru că nu-i deloc stilul lui. Dar cum e el special în felul său, am zis să găsim ceva deosebit.

8

Cu cât se apropia ziua de 27 iunie, cu atât creşteau emoţiile, având în vedere că de o săptămână ploua într-una şi erau maximum 14 grade, iar noi urma să ţinem ceremonia de cununie afară. Am reuşit totuşi să ne păstrăm gândirea pozitivă şi optimismul că vom avea o zi plină de soare şi caldă, asemeni sufletelor noastre şi dragostei, a cărei sămânţă o plantasem de câţiva ani.

Ne-am trezit sâmbătă dimineaţă şi, spre mirarea tuturor, soarele lumina cu putere şi ne umplea inimile de bucurie! Am ţinut ceremonia afară, şi-acum îmi amintesc momentul în care am coborât din hotel la braţ cu tatăl meu, care îmi strângea mâna de emoţie. Mie îmi tremurau picioarele văzând cum razele soarelui inundaseră toată poiana.

3

La altarul minunat (acum îl vedeam pentru prima oară – Carmen m-a ţinut în suspans în tot acest timp) se adunaseră atât de mulţi prieteni, în frunte cu frumosul meu mire, care radia de fericire şi mă aştepta pregătit să facem legământul de suflet, să începem viaţa în doi. Am avut un moment în care m-am uitat în jur şi le-am văzut chipurile părinţilor noştri plini de emoţii, precum şi pe cele ale naşilor care ne-au călăuzit tot drumul acesta şi am simţit că tot ce făcusem nu ne-a bucurat doar pe noi, ci şi pe ei, până la lacrimi. Totul era rupt parcă dintr-o altă lume! Totul a fost perfect.

Sala în care am petrecut alături de invitaţii noştri dragi a fost pur şi simplu mirifică. Luminile ambientale, aranjamentele florale în nuanţe de roz pal, verde crud şi mov, împreună cu lumânările, au creat o atmosferă caldă, primitoare. Candy-barul a fost, de asemenea, irezistibil! Tortul delicios din blat cu ciocolată neagră şi cremă fină din ciocolată albă, având ca punct forte fructele de pădure ce dădeau un contrast alaiului de dulceaţă, a fost pregătit cu drag de cofetăria Happy Cake.

Şi, cum o petrecere adevărată nu se face fără muzică bună, am avut un DJ recomandat de Carmen, care ne-a ţinut pe toţi în picioare până la venirea zorilor. Am dansat non-stop, ne-am bucurat că am avut alături numai oameni dragi, care ne-au susţinut în tot. Ce mai, am avut o zi cu adevărat de neuitat, plină de emoţii şi lacrimi de fericire. Am fost binecuvântaţi!

P.S. Atât regret am, că a trecut foarte repede. Am zis că, dacă ne-a ieşit atât de bine, la anul mai facem o nuntă! (V.T.)

9

Cumpără Revista

CumPĂRĂ REVISTA

A apărut noul număr al revistei Nunta!

reviste