Revista Nunta
Real Weddings

Minunata mea nuntă imperfectă: Miri și mirese povestesc ce (nu) ar schimba la nunțile lor

image Postat la: 07.02.2019 - 18:35
image Revista Nunta
Minunata mea nuntă imperfectă: Miri și mirese povestesc ce (nu) ar schimba la nunțile lor

Ați văzut vreodataă o mireasă absolut, dar absolut mulțumită de propria nuntă?! Nici noi. Doar că, întrebând câteva mirese ce ar schimba dacă ar putea da timpul înapoi, am avut surprize savuroase.  

Maria Andrei: Cununie în picioarele goale

Împreună cu soţul meu, Paul, orga­nizez şi evenimente din când în când – drept urmare ne-a fost des­tul de uşor să ne ocupăm doar noi doi şi mini-echipa noastră de toate detaliile petrecerii. De la Orangeria unde s-a desfăşurat evenimentul, la temă, ves­timentaţie, mărturii, invitaţii, decor, meniu sau panoul de primire a oaspe­ţilor, totul a fost o experienţă trecută prin filtrele personale sau realizată pe alocuri cu propriile puteri. Şi totuşi, recomand tuturor un organizator spe­cializat. Cazul nostru fiind unul mai aparte ne-am descurcat destul de bine pe cont propriu, dar efortul este unul considerabil şi poate nu te pricepi chiar la toate sau nu ai timp de alergat după fiecare floricică. Singurul regret pe care îl am este că la petrecere nu a putut participa şi bunica mea – ajunsă la o vârstă vene­rabilă şi, prin urmare, a pierdut mult din mobilitate –, însă am dat noi o fugă până la ea.

maria-andrei-1

Ca să mă simt confortabil la pro­pria cununie, am avut trei perechi de pantofi de schimb şi tot desculţă am ajuns. Pur şi simplu, nu mă mai puteam încălţa cu nimic – probabil că aşa s-a făcut „simțit“ efortul depus în toate zilele anterioare. În papuci nu era prea elegant, aşadar am preferat să fiu un spirit liber şi să rămân cu tălpile goale şi fericite totodată de libertatea lor nesperată.

maria-andrei-2

Din punctul de vedere al meniului, am optat pentru o variantă tip bufet, lucru care s-a dovedit a fi o alegere feri­cită, însă tortul cu frişcă naturală a fost în pericol iminent din cauza căldurii din ziua respectivă, cu toate acestea a rezistat cu brio până la final. Sfat pen­tru un tort perfect: marţipanul. Are şi el rolul lui şi nu este de neglijat. Aaaa, şi nu aş mai purta tulle pe sub rochie atunci când temperatura trece de 35 de grade. Şi aş face mai multe poze. În rest, nu aş schimba nimic şi asta pentru că fiecare lucru pe care l-am rea­lizat a fost făcut cu mare bucurie; însă, dacă aş putea da timpul înapoi, cred că mi-aş mai lua şi o pereche de şosete la mine – varianta asta nu am încercat-o. Nunta propriu-zisă va avea loc în Grecia, undeva, cândva. Aşadar mai avem de povestit.  

 

Cristian Hrubaru: Aș schimba multe, mai puțin mireasa

Nu cred că există nuntă lipsită de momente penibile sau mai puţin inspirate. Aș schimba multe lucruri la nunta mea, mai puțin mireasa.

cristian-hrubaru

De exemplu, aș face altfel episodul petrecut chiar la începutul serii, acela când întâmpini fiecare cuplu de invitaţi cu o cupă de şampanie în mână, la intrare în restaurant. Nimeni nu mi-a spus că după ce le urezi „Bun venit!“ trebuie să sorbi din cupa aia, puţin, o guriţă mică şi să aştepţi zâmbind următorii invitaţi. Eu dădeam cupa pe gât, c-aşa ştiam eu, c-aşa beam eu cu băieţii în spatele blocului: „Până la fund, fără duşmani!“. În fine, după vreo zece întâmpi­nări de genul ăsta mă observă soţia mea că beau tot. S-a albit, era prea târziu, eram aproape mangă… la nunta mea, la înce­putul ei. Nu vreţi să ştiţi cam cât de dificil a fost pentru mine să dansez şi să socializez. La 12 noaptea, cântam cu formaţia I Just Called to Say I Love You a lui Stevie Wonder. În creierii nopţii, ne-am adus aminte că am uitat să ridicăm tortul de la laboratorul de cofetărie. Nu erau telefoane mobile în 1994, aşa că m-am urcat într-o maşină şi am plecat, „deochiat“, la cofe­tărie. În tâmpenia mea chiar credeam că m-aştepta tanti să-mi dea tortul pe care l-am comandat şi plătit. Evident nu, în schimb a lăsat femeia un bilet pe uşă cu numărul ei de acasă: „Pentru domnul care a uitat să ridice tortul pentru nunta domniei sale, sunaţi la numărul ăsta şi vin cât pot de repede“. Îi rămân recunoscător şi azi că n-a folosit cuvântul „tăntălău“.  

 

Luminița Anghel și Silviu Dumitriade: Aș schimba data căsătoriei LUMINIȚA:

Singurul lucru pe care l-aş schimba ar fi data căsătoriei pe care aş dori-o, poate, cu 25 de ani în urmă, ca acum să putem sărbători cel puţin nunta de argint. Este sin­gurul regret pe care îl am, că nu ne-am cunoscut mai demult.

luminita-anghel-2

SILVIU: În acest moment al vieţii mele, totul e „atât de la locul lui“ încât, dacă ar exista maşina timpului şi aş putea retuşa trecutul, nici nu m-ar interesa, de teamă să nu se schimbe ceva din prezent.  

 

Ilinca Vandici: Aș opri timpul în noaptea respectivă

Probabil vi se va părea un clișeu, însă eu n-aş schimba absolut nimic din evenimentul care îmi va rămâne în minte și în suflet toată viața. Aş adăuga, în schimb, ceva: două zile în plus de petrecere. A fost atât de frumos, magic, epic, încât îmi pare rău că s-a terminat mult prea repede...

ilinca-vandici-1

Dacă aş avea o super putere, m-aş întoarce înapoi și aş opri timpul exact în noaptea respectivă! Așa că, da, con­cluzia și sfatul meu ar fi să vă bucurați la maximum de acele clipe unice și să nu ratați absolut nimic din fabulo­sul eveniment! Have fun & sakurai! (Trăiește clipa!)

ilinca-vandici-2  

 

Sabina Iosub

Când privim în urmă, avem tendința de a aduce în vremurile de acum evenimentele de atunci. Ne uităm cu atenție la coafură, la croiul hainelor, la culorile machiajului... Și poate ne gândim că azi le-am face altfel. Adevărul e însă că toate aveau un rost la momentul lor. Așa că aș schimba un singur lucru: aș fi mult mai relaxată! Orice eveniment mare vine și cu agitație, și cu emoții. Atâta timp cât îl trăim din plin, cât ne bucurăm de el, cât nu ne lăsăm stresați... el devine perfect!

sabina-iosub    

 

Oana Strunilă: Tot ce a fost la nuntă, a fost ca noi

Atât eu, cât și Strunilă – după 10 ani și doi copii – am vrut o nuntă care să ne reprezinte, să fim autentici în fiecare moment, de la organizare până la emoții. Am eliminat cu plăcere multe clișee din cate­goria „așa se face“. Nu s-a furat mireasa, n-au fost baloane, lampioane (am o problemă că toate sârmele alea ajung în mare), nu au fost artificii, decorațiuni. La intrare, am înlocuit cu tequila cla­sica șampanie (păstrată doar pentru rudele mai conservatoare). N-am avut nici fotograf. N-am vrut ședință foto, au făcut poze invitații, iar singurele la care am stat cuminte au fost cele cu rudele. Îmi plac pozele mele de la nuntă; sunt instantanee ce exprimă realitatea momentului. 

oana-strunila-1

Fiecare lucru care a existat sau nu la nuntă a fost alegerea noastră, în spi­ritul naturaleții și autenticului. Inclu­siv invitațiile, unde ideile oscilau între „ziar“ și „afiș de teatru“, ambele fiind parte din cotidianul nostru. Am ales ziar, să pot include toate informațiile în diferite rubrici fără să modific for­matul tipic de dragul invitației. Tex­tele și glumele au exprimat relaxarea dorită – și avută – la nuntă. Umorul din invitație e umorul nostru.

oana-strunila-2

Nunta ar trebui să fie petrecerea voastră preferată. De la oricare alta, dacă nu-ți place, inventezi o scuză și o zbughești; dar de la nunta ta nu poți să pleci. De aceea cred că o nuntă ar trebui să fie mai puțin „în trend“ și mai mult „ca voi“.  

 

foto prima pagina pexels.com

Cumpără Revista

CumPĂRĂ REVISTA

A apărut noul număr al revistei Nunta!

reviste